Tranzacție neautorizată pe card: cum recuperezi banii și în cât timp trebuie să ți-i dea banca înapoi

Dacă cineva a plătit cu cardul tău fără acordul tău, legea obligă banca să ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Iată pașii și cât riști.

de Redacția Ghid BancarActualizat la 7 min citire

Dacă observi pe cont o plată cu cardul pe care nu ai făcut-o și nu ai autorizat-o, primul lucru este să blochezi cardul și să notifici banca. Din acel moment se aplică art. 173 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată: banca trebuie să îți ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare și să readucă contul în situația în care ar fi fost dacă operațiunea nu ar fi avut loc. Singura excepție: banca are motive întemeiate să suspecteze o fraudă din partea ta și comunică în scris aceste motive autorității competente.

Ce înseamnă, mai exact, „tranzacție neautorizată”?

O operațiune este neautorizată atunci când nu ți-ai dat consimțământul pentru ea. Intră aici:

  • plăți făcute cu un card pierdut, furat sau clonat;
  • plăți online cu datele cardului tău, folosite de altcineva (după un phishing, o scurgere de date de la un comerciant etc.);
  • tranzacții duplicate sau debitări făcute fără o instrucțiune de la tine.

Nu intră aici situațiile în care ai autorizat tu plata, dar rezultatul nu îți convine: comerciantul nu a livrat, produsul e defect, abonamentul s-a reînnoit automat. Acelea se rezolvă tot printr-o cerere la bancă, dar pe procedura de refuz la plată (chargeback) — o cale diferită, cu alte termene și alte documente. Băncile explică distincția în propriile ghiduri, de exemplu BCR, în secțiunea Refuz la plată, unde primul pas recomandat este contactarea comerciantului — mai puțin în cazurile de fraudă.

Un caz aparte, tot mai frecvent, este frauda prin inginerie socială: cineva te sună pretinzând că e de la bancă sau de la poliție și te convinge să aprobi tu operațiunea. Formal, plata este autorizată, iar băncile invocă des neglijența gravă. Aceste dosare ajung de obicei la conciliere sau în instanță, nu la rambursare automată.

Ce faci în primele ore, pas cu pas

  1. Blochează cardul imediat — din aplicația de mobile banking (opțiunea de blocare temporară există în George, BT Pay, YOU, Home'Bank, Smart Mobile, Revolut) sau sunând la call centerul non-stop al băncii, al cărui număr este tipărit pe spatele cardului. Vezi și comparația noastră a aplicațiilor de mobile banking din România.
  2. Notifică oficial banca, în scris, nu doar telefonic. Băncile pun la dispoziție un formular de contestare / „aviz de refuz la plată”, care se depune prin aplicație, pe e-mail sau în sucursală. Banca Transilvania, de exemplu, descrie ce faci când observi tranzacții suspecte în cont.
  3. Strânge dovezile: extrasul de cont cu tranzacția, ora și locul, SMS-urile sau notificările primite, capturi de ecran, orice mesaj de la presupusul „operator bancar”.
  4. Depune plângere la poliție. Nu e obligatorie prin lege, dar unele bănci o cer la dosar, iar în caz de litigiu ajută.
  5. Respectă termenul. Legea îți dă maximum 13 luni de la data debitării ca să notifici o operațiune neautorizată (art. 169), dar cere notificarea „fără întârziere nejustificată”. Practic: în aceeași zi în care ai observat-o.

Cât poți pierde din buzunar?

Răspunderea ta este plafonată prin lege. Tabelul de mai jos rezumă regulile din art. 177 și art. 179 din Legea 209/2019:

SituațiaCine suportă paguba
Card pierdut sau furat, folosit înainte să anunți banca, fără fraudă și fără încălcare intenționată din partea taTu, dar cel mult 30 de euro (sau echivalentul în lei) — art. 179 alin. 1
Tranzacții făcute după ce ai notificat bancaBanca, integral (art. 177)
Banca nu a aplicat autentificarea strictă a clienților (SCA)Banca, integral (art. 177)
Nu aveai cum să detectezi pierderea sau furtul înainte de platăBanca, integral (art. 177)
Banca nu ți-a oferit un mijloc de a anunța pierderea non-stopBanca, integral (art. 177)
Ai acționat fraudulos sau cu neglijență gravă (ai comunicat PIN-ul, parola sau codul din SMS, ai aprobat o notificare pe care nu ai inițiat-o)Tu, integral — art. 179 alin. 2, plafonul de 30 de euro nu se mai aplică

Reține că plafonul de 30 de euro este cel adoptat în România și este mai mic decât maximul de 50 de euro permis de directiva europeană PSD2. Nu se aplică deloc în situațiile din art. 177, unde nu suporți nimic.

Ce faci dacă banca refuză sau tergiversează?

Investigarea unei contestații și rambursarea sunt lucruri diferite: legea impune întâi rambursarea, iar apoi banca poate recupera suma de la tine dacă demonstrează frauda sau neglijența gravă. În practică, multe bănci amână rambursarea până termină investigația. Dacă asta se întâmplă:

  • Cere refuzul sau amânarea motivate, în scris. Ai nevoie de un document, nu de un răspuns telefonic.
  • Depune o reclamație formală la bancă și păstrează numărul de înregistrare. Termenul uzual de răspuns este de 30 de zile.
  • Mergi la CSALB — Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Procedura de conciliere este gratuită pentru consumator, se depune online și se încheie de regulă în câteva săptămâni.
  • Sesizează ANPC pentru încălcarea drepturilor consumatorului.
  • Acțiune în instanță, ca ultimă variantă, pentru sume mari sau refuzuri nejustificate.

Dacă în loc de o fraudă pe card ai făcut chiar tu un transfer către contul greșit, procedura este alta — o explicăm în articolul despre ce faci când ai trimis bani la un IBAN greșit.

Cum reduci riscul pe viitor

  • Activează notificările push sau SMS pentru fiecare tranzacție, ca să vezi o plată străină în minute, nu la extrasul lunar.
  • Setează limite de tranzacționare (online, contactless, retrageri) din aplicație și blochează plățile online când nu le folosești.
  • Nu confirma niciodată în aplicație o operațiune pe care nu ai inițiat-o tu și nu comunica nimănui codul din SMS sau PIN-ul — inclusiv „angajatului băncii” care te sună.
  • Ține minte diferența de risc dintre instrumente: la un card de credit contești o sumă din linia băncii, la unul de debit banii pleacă direct din contul tău. Detaliile sunt în articolul card de debit vs. card de credit.

Pe scurt

O tranzacție neautorizată pe card nu este pierderea ta implicită. Blochează cardul, notifică banca în scris în aceeași zi și cere aplicarea art. 173 din Legea 209/2019: rambursare imediată sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Răspunderea ta este limitată la 30 de euro pentru operațiunile de dinaintea notificării și este zero dacă banca nu a aplicat autentificarea strictă sau dacă nu aveai cum să detectezi frauda. Dacă banca refuză, cere motivarea în scris și du dosarul la CSALB — procedura e gratuită.

Procedurile interne, formularele și canalele de contestare diferă de la o bancă la alta și se pot schimba. Verifică pașii exacți pe site-ul oficial al băncii tale la data la care faci contestația.

Întrebări frecvente

În cât timp trebuie să îmi returneze banca banii pentru o tranzacție neautorizată?+

Conform art. 173 din Legea 209/2019, banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce ai notificat operațiunea, și să readucă contul în situația în care ar fi fost dacă plata nu ar fi avut loc. Excepția: banca are motive întemeiate să suspecteze o fraudă și comunică în scris aceste motive autorității competente.

Cât pierd din buzunar dacă mi-a fost furat cardul?+

Cel mult 30 de euro (sau echivalentul în lei), pentru tranzacțiile făcute înainte să anunți banca, dacă nu ai acționat fraudulos și nu ți-ai încălcat intenționat obligațiile (art. 179 alin. 1 din Legea 209/2019). Pentru tranzacțiile de după notificare nu suporți nimic.

Până când pot contesta o tranzacție neautorizată?+

Termenul maxim prevăzut de lege este de 13 luni de la data debitării contului (art. 169 din Legea 209/2019), dar notificarea trebuie făcută fără întârziere nejustificată, imediat ce observi operațiunea. În practică, cu cât anunți mai repede, cu atât șansele de recuperare cresc.

Ce fac dacă banca refuză să îmi returneze banii?+

Cere refuzul motivat în scris, depune o reclamație formală la bancă, apoi te poți adresa gratuit CSALB (csalb.ro) pentru conciliere, ANPC pentru reclamație, sau instanței de judecată.

Se aplică aceleași reguli dacă am fost păcălit să fac eu plata?+

Nu automat. Dacă ai autorizat tu operațiunea — chiar dacă ai fost înșelat prin telefon sau printr-un mesaj — banca o tratează de regulă ca plată autorizată și poate invoca neglijența gravă. Aceste cazuri se rezolvă mai des prin conciliere la CSALB sau în instanță decât prin rambursare automată.

Surse oficiale

Afirmațiile din acest articol pot fi verificate la sursă. Tarifele, dobânzile și cursurile valutare se schimbă — verifică întotdeauna valorile actuale, valabile la data deciziei tale.

⚠️ Informațiile au caracter educativ și nu constituie consiliere financiară. Cifrele concrete (dobânzi, comisioane, DAE, cursuri valutare) se schimbă des; verifică valorile actuale direct pe site-ul oficial al băncii sau la BNR, la data deciziei tale.

Ghid Bancar este un proiect editorial independent. Vezi politica editorială și de surse.

Articole similare

Conturi curente

Am trimis bani la un IBAN greșit: cum îi recuperezi?

Un transfer plecat din cont nu poate fi anulat unilateral, dar legea obligă banca ta să facă eforturi rezonabile ca să recupereze banii. Ce faci, în ce ordine, și ce urmează dacă beneficiarul refuză.

6 min citire